Aghiutza.com | Umor calificat

În San Francisco, un corporatist mai exaltat decât Traian Ungureanu în fața unui nud dorsal al lui Băsescu se pișă pe întuneric. În Sydney, o hipioată mai uscată sub centură decât o prună lăsată în soare se cacă pe întuneric. În România, eu îmi văd degetele pe tastatură datorită becului ostentativ aprins. Pentru că în fiecare ultimă sâmbătă a lunii martie e Earth Hour și pentru că mie mi se rupe programatic de demersul lor. Pentru că bășina pe care o dai pe întuneric e la fel de împuțită și poluantă ca bășina dată la lumina unui bec de 200 de wați. Pentru că trebuie să fii cel puțin cretin cu certificat de garanție nelimitată ca să stai în beznă în timp ce unul fute sub lumina stroboscopului din Bamboo j’de mii de euro, aciuați în portofel după ce a curățat pe șest sute de hectare de verde ca să construiască o șandrama rezidențială. Pentru că sunt proști titirez și pentru că le dedic acest post la pachet cu imaginea din dreapta.

Iar acum, în premieră şi în semi-exclusivitate, senzaţional de performantul duo Bundesrepublik Radu şi Aghiutză revine după megasuccesul electoral al premiilor politico-sociale. Luaţi aşadar loc în primul rând al primului duplex din blogosfera românească. Un fel de Dan Diaconescu și Radu Moraru pe vremuri, dar fără Mădălin Voicu și Vadim Tudor invitați. Doar cu mame. Ale ecologiștilor-trompetă.

Cred într-unul slogan de marketing, făcătorul nevoilor, dorinţelor şi al trendurilor văzute şi adoptate
Şi-ntr-unul Director de Departament, Fiu al Corporaţiei, unul născut care din Organigramă a apărut înainte de toţi vecii. Consum din Prostie, marketing adevărat din marketing adevărat, implementat iar nu planificat: cel de o fiinţă cu Corporaţia, prin care toate s-au vândut
Carele pentru noi consumatorii şi pentru al nostru consum s-a coborât de sub birouri şi s-a întrupat din Bunuri Sfinte şi s-a făcut comerţ.

*