Aghiutza.com | Umor cu premeditare

Începând de astăzi, voi începe o serie de articole de zero valoare literară, dar cu un puternic conţinut de cuvinte. Subiectul este unul familiar şi drag pentru telespectatorii “Tezaurului folcloric”, însă destul de controversat şi uneori cu statut de tabu în cuplurile de absolvenţi de studii filologice. Drept pentru care se cerea un mic ghid practic pentru soluţionarea situaţiilor de criză generate în cadrul bucătăriei capitaliste de către băşini, cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea ştiinţifică de flatulenţe.

Preambul
Te afli într-un mijloc de transport în comun, preferabil într-un autobuz, unde e îmbulzeală ca la oficiul de acordare a pensiilor, atât de mare încât nu îţi dai seama dacă puradelul din spatele tău încearcă să te pipăie sau să îţi sufle portofelul.

Anomalia
Realizezi că o ocurenţă nefericită este pe cale să se declanşeze. Apelezi la departamentul administrativ în încercarea de prevenire a crizei şi directivele venite de sus sunt clare: strângi din buci până la prima.

Declanşarea crizei
Autobuzul ia un hop, cineva se împinge în tine, încerci să te redresezi, îţi permiţi un moment de relaxare musculară şi, până să-ţi dai seama de gravitatea acţiunilor tale, simţi cum băşina este eliberată în atmosferă. Cercetătorii care au studiat subiectul au delimitat două dimensiuni distincte ale flatulenţelor: dimensiunea sonoră (care generează temutul “pârţ”) şi dimensiunea olfactivă (care generează devastatorul “fâs”). Aceste dimensiuni pot apărea şi în combinaţie, dând naştere catastroficului “fârţ”.

Analiza situaţională
Primul pas de urmat după declanşarea crizei este o promptă analiză a datelor de la faţa locului: pute? S-a auzit ceva? Dacă a fost o băşină cu trâmbiţe, îmi pare rău pentru tine, dar ţi-ai furat-o rău. Dacă a fost şi cu trâmbiţe şi cu fragranţă, zic să pledezi în instanţă pentru o copilărie nefericită. Acum că am ajuns la singurul caz solubil, şi anume băşina olfactivă, este cazul să trecem la etapa următoare.

Strategia de atac
Cu toate că manualele de PR recomandă în situaţiile de criză sinceritatea, nu cred că vei avea prea mare succes dacă te vei apuca să urli în autobuz: “fraţilor, m-am băşit!”. Ia aminte că timpul avut la dispoziţie este foarte scurt şi că în această etapă efectele deja au început să se propage şi probabil au ajuns în nările celor aflaţi în proximitatea ta. Unii strâmbă din nas, alţii aruncă ocheade suspecte vecinilor. Acum trebuie să intri şi tu în joc, să îţi iei o mină indignată, să te uiţi de colo-colo şi să mormăi scârbit “care mă-sa…..?”. Această tactică se numeşte “disocierea de efect”.

Următorul pas constă în aplicarea strategiei clasice cu numele de cod “aruncatul pisicii”. Cauţi cel mai apropiat vârstnic din preajma ta şi îl înţepi cu priviri încruntate, încercând astfel să transferi vina asupra lui. O lovitură de geniu, care însă este recomandată numai celor experimentaţi şi foarte stăpâni pe sine, este să grăieşti pe un ton ridicat, inchizitorial: “Care-i nesimţitul?” sau “Să deschidă careva geamul, că murim aici…”.

Strategia de retragere
În ciuda aparenţelor, strategia de retragere nu este totuna cu coborârea la prima. Asta te-ar da de gol. Trebuie să cobori cel puţin la a doua, după ce apele se vor fi calmat, aerul se va fi purificat, iar moşul/baba se află izolat într-un colţ al autobuzului.

Recomandări
Pentru fiecare situaţie în care ghidul meu te-a ferit de oprobriul vremelnic al concetăţenilor, te rog donează o agrafă pentru UFNIP (Uniunea Funcţionarelor Nemăritate din Instituţiile Publice). Fetele vor aprecia gestul.

(Imagine: www.cartoonstock.com)

13 socotinţe la “Managementul situaţiei de criză - Băşina publică”

• Kidha 9January2008

  Ce-ti poate flatula mintea bai :))

• aghiutza 10January2008

  Stai că mă gândesc la una cu pereţi. Din păcate pentru unii, n-am scris-o mai devreme, cam acum un an…

• Kidha 10January2008

  

• curcubitator 16January2008

  […]Intamplator azi nimeresc peste Aghiutza ca sa zic asa.[…]

• dinu decuble 17January2008

  un text de-a dreptul “savuros”

• aghiutza 17January2008

  Şi, sper eu, un ghid eficient :))

• Andrejia 23January2008

  De ce nu am ti-am mai facut eu view-uri? De ce? Cred ca esti unul dintre putinii specialisti care reusesc sa abordeze un subiect atat de…delicat intr-un mod atat de stiintific.Sa inteleg ca asta ar fi fost lucrarea de diploma, in cazul in care mai eram nevoiti sa sustinem una? Genial!

• aghiutza 23January2008

  Pai daca Patapievici nu misca nimic pe frontul asta, Plesu se facea ca are treaba cu ingerii, Cartarescu o tinea numai in chermese, trebuia sa ia cineva subiectul de coarne.

• lovingvama 27January2008

  Pfai, tocmai am avut examen la IRP :))

• aghiutza 27January2008

  Mi-e teama sa intreb ce situatie de criza ai descris. Sper ca nu aia cu Tylenol-ul.

• Adio, arme ! « Urletul poporului 7March2008

  […] si nici nu avem sperante sa aflam. Eu am, insa, cateva ipoteze. Ori a fost unul din cubicul (vezi aici mai mult informatii despre managementul basinilor publice), care a lansat bomba si pe urma s-a […]

• Raluca 21July2008

  Context şi mai savuros - o nuntă. Propria-ţi. Punctul culminant - sssssssssa başit mireassssssssssaaaa! Problema - mai dai vina pe altul? naşu mare e în colimator, dar, repet, are rost? After all, it]s my wedding, and I fart if I want to…
  the end

• aghiutza 21July2008

  Iţi imaginezi discuţiile ulterioare?

  - Ia zi, mă, cum fost nunta?
  - Plm, cum să fie? Un fâs!

Leave a Reply